Adormirea Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului înseamnă trecerea de la viaţa pământescă la cea cerească a Sfintei Fecioare Maria.
Se sărbătoreşte în fiecare an în ziua de 15 august.
Sărbătoarea se mai numeşte Sfânta Maria Mare.

Cu trei zile înainte, Maica Domnului a fost înştiinţată de Hristos (prin Arhanghelul Gavriil), că o va lua de la pământ la cele mai presus de ceruri. Auzind aceasta, Fecioara s-a pregătit pentru plecare: s-a rugat îndelung, şi-a luat rămas bun şi iertare de la cei apropiaţi, şi-a pregătit camera şi sicriul.

Domnul Hristos, înconjurat de cete de îngeri, a venit şi a luat la Cer, în Împărăţia Sa, cu mare cinste şi cuviinţă dumnezeiască, sufletul şi trupul Maicii Sale.

Printr-o minune dumnezeiască, au fost aduşi pe nişte nori  Sfinţii Apostoli ca să-şi ia rămas bun şi de la aceştia. Doar Toma a lipsit. În timp ce venea, a văzut pe Maica Domnului, în văzduh, cum se suia spre cer, dar nu a crezut că este adevărat ce vede. Ca semn de mărturie Fecioara Maria i-a dat lui Toma omoforul ei. Ajuns la  înmormântare prea târziu, Toma a rugat pe cei care încă se mai aflau în jurul mormântului, să îl deschidă , ca măcar să o vadă şi el. Au deschis mormântul, dar trupul deja nu se mai afla acolo. Fecioara a fost luată la ceruri şi cu sufletul, dar şi cu trupul său cel sfânt, după cum se cuvenea, fiind maica lui Dumnezeu.

Multe vindecări de boli grele s-au făcut lângă sicriul Ei, celor care au cinstit-o cu evlavie.
Însă cei care au vrut să ajungă lângă sicriu, cu intenţii rele, nu au reuşit, căci au orbit pe loc. Înainte de îngropare, un iudeu (Atonie) s-a apropiat de sicriul Fecioarei, cu gând rău, ca să îl răstoarne. Atunci i s-au lipit mâinile de sicriu şi i-au fost tăiate (în mod nevăzut). A scăpat doar după ce a cerut iertare.

La înmormântarea Fecioarei a fost tânguire mare şi plânset mult. Înainte de a pleca Maica Domnului i-a încredinţat pe toţi că nu îi va părăsi, ci se va ruga mereu la Fiul ei pentru toată lumea. Şi pe toţi care se vor ruga ei cu credinţă, îi va ajuta şi îi va ocroti.

Tradiţia Bisericii ne confirmă faptul că Maica Domnului a fost luată de către Fiul Ei, la Ceruri, în Împărăţia lui Dumnezeu. Ea este solitoarea noastră către Domnul. La Judecata Universală, Maica Domnului va mijloci iertare pentru cei care au cinstit-o în viaţa lor.

Cele zece porunci

Cele zece porunci dumnezeeşti sunt:

  1. Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău; să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.
  2. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici altă asemănare, să nu te închini lor, nici să le slujeşti lor.
  3. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert.
  4. Adu-ţi aminte de ziua Domnului şi o sfinţeşte pe ea.
  5. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi mulţi ani să trăieşti pe pământ.
  6. Să nu ucizi.
  7. Să nu fii desfrânat.
  8. Să nu furi.
  9. Să nu faci mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău.
  10. Să nu pofteşti nimic din ce este al aproapelui tău.

Prohod

Prohod înseamnă cântare de înmormântare.
Prohodul Domnului Hristos se cântă în Vinerea Mare, seara. Este slujba de înmormântare a lui Hristos.
Prohodul Maicii Domnului se cântă cu o seară înainte de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Este slujba de înmormântare a Fecioarei Maria. Prohodul se cântă în biserică, de către toţi credincioşii, în cor.

Iordan

Iordan este fluviul care străbate Libanul, Siria, Israelul şi Iordania şi se varsă în Marea Moartă. În apa acestui fluviu, Sfântul Ioan Botezătorul l-a botezat pe Hristos.

Vecernia

Vecernia este slujba religioasă care are loc în biserica ortodoxă seara. În slavonă înseamnă “seară”.

Utrenia

Utrenia este slujba religioasă care are loc în biserica ortodoxă dimineaţa, înaintea Liturghiei. În slavonă înseamnă “dimineaţă”.