Aghiazma
Aghiasma (aghiazma) înseamnă apă sfinţită . Apa respectivă se sfinţeşte prin coborârea Duhului Sfânt invocat de către preoţi. Există rugăciuni speciale pe care preotul le face în acest scop.
Aghiasma se poate bea de orice credincios, după anafură, înainte de a mânca. Prin stropire, se foloseşte şi la sfinţirea credincioşilor sau a caselor acestora.
Aghiasma mare este apa sfinţită în ziua de Bobotează (sau în Ajunul Bobotezei).
Această aghiasmă se poate bea doar în perioada dintre Bobotează şi Odovania Praznicului Bobotezei (ziua Odovaniei este scrisă şi în calendar). În alte zile se poate lua doar după spovedanie şi cu binecuvântarea preotului duhovnic.
Aghiasma mare are putere de a vindeca bolile celor care o iau cu credinţă.
Caci apa aceasta, având într-însa darul şi puterea dumnezeiască a Sfântului Duh, a făcut adesea multe minuni, însănătoşind bolnavi, tămăduind răni, apărând de rele, de necazuri şi de primejdii.
Efectele Aghiasmei mari asupra credincioşilor care se vor stropi şi vor gusta din ea, le arată însăşi rânduiala slujbei, îndeosebi textul rugăciunii de sfinţire, unde preotul se roagă: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepartare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”.
În Ajunul Bobotezei (sau chiar în ziua de Bobotează), după slujba din biserică, preoţii merg să sfinţescă pe credincioşi şi casele lor, prin stropire cu Aghiasmă mare.
Stropirea cu aghiasmă mare se face doar de către preot.