Dictionar Ortodox

1. Dezlegarea păcatelor înseamnă înlăturarea păcatelor (scăparea de ele). Aceasta se poate face doar de preoţi, prin taina spovedaniei. Dumnezeu a dat putere preoţilor şi numai lor, ca “să lege şi să dezlege păcatele oamenilor”. După ce o persoană şi-a mărturisit păcatele, preotul pune patrahilul pe capul lui şi spune: ” Cu puterea care-mi este dată de la Dumnezeu, te iert în numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh “. Atunci însuşi Dumnezeu, iartă păcatele mărturisite.

2. Dezlegarea de blesteme sau de farmece înseamnă tot înlăturarea lor. Se poate face tot numai de preot, prin rugăciuni speciale. Dar şi în acest caz, persoana în cauză, trebuie mai întâi să-şi spovedească toate păcatele şi să renunţe la ele.

Biserica dreptmăritoare este biserica ortodoxă.

“Cuvântul” este Hristos. Denumirea este legată de faptul că Dumnezeu a creat lumea prin cuvânt.

Păcatele împotriva Duhului Sfânt sunt :

1. Necredinţa şi împotrivirea la adevărul dumnezeesc (până la moarte).

2. Lepădarea de Hristos şi de biserica Lui. (apostazia).

3. Încrederea prea mare în bunătatea lui Dumnezeu (care te face să săvârşeşti neîncetat păcate, considerând că Dumnezeu te va ierta).

4. Deznădejdea în bunătatea şi milostivirea lui Dumnezeu (cel mai cumplit păcat este sinuciderea)

5. Nepocăinţa (până la moarte) şi nesocotirea darurilor lui Dumnezeu.

6. Pizmuirea aproapelui (pentru harul dumnezeesc primit şi pentru faptele bune săvârşite).

Păcatele strigătoare la cer sunt:

1. Uciderea ( şi avortul ).
2. Sodomia ( adică desfrâul împotriva firii ).
3. Oprirea plăţii lucrătorilor.
4. Asuprirea văduvelor şi orfanilor.
5. Batjocorirea şi asuprirea părinţilor.

Floriile este sărbătoarea cu o duminică înainte de Paşte. Semnifică Intrarea triumfală a lui Hristos în oraşul Ierusalim. Este ultima dată, înainte de Răstignire, când oamenii îl întâmpină pe Hristos cu cinstea care i se cuvenea şi cu bucurie. Ca semn de preţuire mulţi aveau în mâini ramuri înverzite şi flori.

Praznic înseamnă sărbătoare.

Răstignire înseamnă omorâre a unui om, prin ţintuirea lui de un lemn. Aceasta se facea mai ales în vremea romanilor. Avea ca scop atât umilirea condamnaţilor la moarte, dar mai ales chinuirea lor cât mai mare. Iisus Hristos a fost răstignit pe o cruce de lemn şi a murit în chinuri groaznice.

Veşnic înseamnă nesfârşit.

Judecata Universală (sau Judecata de Apoi) este judecata dreaptă, pe care o va face Domnul Hristos la sfârşitul lumii, tuturor oamenilor. Fiecărui om i se va hotărî atunci fericirea veşnică, sau chinul veşnic.