Dictionar Ortodox

Iadul este locul de osândă veşnică. Este chinul cel veşnic.

Sfinţii Martiri Brâncoveni sunt  Sfântul Constantin Brâncoveanu cu fii săi : Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, împreună cu sfetnicul Ianache.
Au murit ca mucenici, fiind cumplit chinuiţi şi ucişi pentru că nu au acceptat să renunţe la credinţa în Hristos. Sunt sărbătoriţi în fiecare an la data de 16 august.

Şerpii Maicii Domnului sunt şerpii care vin în fiecare an la Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, într-o biserică de pe insula Kefalonia din sud-vestul Greciei. Ei intră grăbiţi în biserică, se încolăcesc pe icoane, în semn de preţuire. Deşi sunt veninoşi, nu muşcă atunci pe nimeni. Ei dispar imediat după terminarea Praznicului.

Tămâia este substanţă obţinută din răşina aromată a unor arbori. Prin ardere, produce un fum cu miros aromat. Se foloseşte în practica slujbelor religioase.

Coliva din grâu se prepară asemănător cu coliva din arpacaş, doar că diferă timpul de fierbere (bobul fiind mai tare) şi deci şi cantitatea de apă. Există însă grâu decorticat care se fierbe mai uşor. Vom folosi grâu cât mai proaspăt (din anul respectiv).

• Grâul îl vom pune la muiat (după ce l-am spălat în câteva ape, pâna ce apa devine limpede) cu câteva ore (de preferat 7-8 ore) înainte de a-l fierbe. Îl punem în apă puţin călduţă.
• E de preferat să fierbem cel puţin o jumătate de kilogram de grâu, pentru a fierbe ceva mai repede. Cu cât e mai puţin, cu atât fierbe mai greu.
  Vom pune apă de 4 ori şi jumătate mai mult decât grâu.
  
• Dacă nu am înmuiat în prealabil grâul, se va pune ceva mai multă apă la fiert.
  
• Putem schimba apa după aproximativ 15 min de fierbere. Dar se schimbă doar o  singură dată şi se înlocuieşte imediat  tot cu apă fierbinte (pregătită deja în alt vas).
• Se fierbe aproximativ 2 ore , la foc foarte mic. Se poate pune sub vas o tablă groasă (pe care coacem vinetele), sau se poate pune vasul pe un grătar. Se poate fierbe bine şi la cuptor (la mijloc), la foc mic.
• Îl vom amesteca rar, sau doar vom clătina vasul din când în când.
  Îl vom lăsa pe foc până ce bobul este suficient de înflorit şi destul de moale, iar zeama este scăzută.
  Putem proba bobul încercând să îl sfărâmăm uşor cu lingura pe o  farfurie. Dacă alunecă şi miezul nu se sfarmă uşor, înseamnă că încă mai trebuie fiert. Dacă nu mai este apă în vas, putem adăuga câte o ceşcuţă pe parcurs, dar să fie fierbinte.
• Vom adăuga zahărul dupa ce bobul este fiert (spre sfârşit). Dacă adăugăm zahărul înainte de a fi bobul bine fiert, riscăm să întărească boabele. Vom amesteca 4-5 min. pentru a nu se prinde de vas.
• După fierbere, vom acoperi vasul cu un capac, până ce se răceşte (pentru ca bobul încă să se mai umfle), apoi cu un ştergar gros, care poate fi şi umed (care să nu fie cumva parfumat).
• Îl vom prepara după ce s-a răcit bine. Dacă îl fierbem seara, îl putem prepara dimineaţa.
• Dacă dimineaţa observăm că bobul nu se sfarmă suficient, putem să îl dăm prin maşina de tocat.
• Vom adăuga apoi zahărul pudră, nuca şi aromele.
• Amestecăm bine cu o lingură de lemn sau cu mâna (puţin umezită), apoi îl vom aranja pe tavă.
• Gustul grâului va fi mai bun decât cel al arpacaşului.

Suferinţa, de obicei, este consecinţa păcatului. Ea poate să fie urmarea păcatelor proprii sau ale altor oameni. Suferinţa este îngăduită de Dumnezeu pentru îndreptarea vieţii omului, pentru iertarea păcatelor şi pentru mântuirea sufletului.
Dacă este acceptată cu răbdare, smerenie şi fără cârtire, ea poate deveni un izvor de bucurii şi fericire. Suferinţa poate fi vremelnică sau veşnică. Ea poate fi micşorată de Dumnezeu, sau chiar înlăturată, prin căinţă sinceră pentru păcate, spovedanie şi îndreptare.

În viaţa aceasta, Dumnezeu nu îngăduie omului credincios mai multă suferinţă decât poate el să ducă. Şi nu numai atât, dar odată cu suferinţa, îi trimite şi ajutorul Său, ca să o poată depăşi cu bine.

Gavriil este Arhanghelul care a fost trimis de Dumnezeu, să aducă veşti de bucurie pentru mântuirea lumii. Fecioarei Maria i-a adus vestea că îl va naşte pe Iisus Hristos. Femeilor mironosiţe le-a vestit Învierea lui Hristos; Preotului Zaharia i-a vestit că Elisabeta îl va naşte pe Ioan Botezătorul.

Legea iubirii este legea adusă în lume de Hristos. El ne cere să ne iubim unii pe alţii cu o dragoste sfântă, să-i iubim chiar şi pe vrăjmaşii noştri. Ne îndeamnă să răsplătim răul cu bine, să fim îngăduitori faţă de semenii noştri, să iertăm mereu pe cei care ne-au greşit.
Hristos a iertat chiar pe cei care l-au chinuit şi l-au răstignit, deşi avea putere să-i înfrunte şi să-i pedepsească, fiind însuşi Dumnezeu.
Chiar dacă uneori pare greu de îndeplinit această lege, dacă noi vrem şi vom încerca,  Dumnezeu ne va ajuta mai departe. Iubind pe cei din jurul nostru, vom afla pace şi bucurie în suflet.

Odihna de veci este viaţa veşnică fericită de care vor avea parte oamenii care vor fi mântuiţi.

Ziua liturgică este perioada care începe de la vecernia unei zile şi se termină după Sfânta Liturghie a zilei următoare.