Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul se sărbătoreşte la data de 29 august, în fiecare an. Este o zi de post.
Capul Sfântului Ioan a fost tăiat la nelegiuita poruncă a împăratului Irod, îndemnat de Salomeea.
Ioan, era om cinstit şi împlinitor al legii lui Dumnezeu. El îl mustrase pe Irod pentru nelegiuirea pe care o făcuse , de o lua de soţie pe Irodiada, soţia fratelui său. (renunţând la soţia lui legitimă).
Irodiada, nu a acceptat îndemnul lui Ioan, ci a început să îl urască. Voia chiar să-l omoare. A găsit momentul potrivit la aniversarea zilei de naştere a lui Irod. La acel ospăţ, Salomeea, fiica ei, a dansat înaintea lui Irod şi acesta i-a promis că îi va da orice îi va cere, până la jumătate de împărăţie. La propunerea mamei sale, Salomeea i-a cerut lui Irod să-I aducă (pe o tipsie), capul lui Ioan. Iar împăratul, biruit de patimă şi fără frică de Dumnezeu, a acceptat săvârşirea acestei fapte cumplită.
Ioan se afla atunci în temniţă, închis pe nedrept de Irod. A fost ucis, iar capul a fost luat de creştini şi ascuns în diferite locuri, pentru a nu fi furat de păgâni. Mirosea frumos a mir şi a făcut multe minuni , de-a lungul timpului, cu cei care s-au atins de el cu credinţă.
Salomeea însă, a murit cu o moarte înfricoşătoare. Dansând ea deasupra unei ape îngheţate, a crăpat o parte din gheaţă şi căzând în apă, doar capul i-a rămas afară . Nu după mult timp capul i-a fost retezat de gheaţă.
[...] Cinstitul cap al Sfântului Ioan Botezătorul a fost găsit, întâia oară, de doi monahi oarecare, în casa lui Irod. Iar de la aceşti monahi l-a luat un oarecare olar, care văzând cât de mult îi era de ajutor, îl cinstea foarte mult. Înainte de a muri, l-a lăsat surorii sale, zicându-i să nu-l mişte de la locul său, nici să-l descopere, ci numai să-l cinstească. Iar după moartea acelei femei, sfântul cap al Botezătorului a ajuns de la unii la alţii şi mai pe urmă a ajuns la un oarecare Eustaţiu, care credea în eresul arienilor. Acesta a fost alungat de către dreptcredincioşii din peştera unde locuia, pentru că nu recunoşea vindecările minunate care se făceau de sfântul cap şi susţinea că sunt făcute de eresul lui. Cinstitul cap a rămas în peşteră şi a fost ascuns acolo, până în vremea împărăţiei lui Valentin cel tânăr şi a lui Uraniu, episcopul Emesiei. Atunci, mulţi oameni având descoperiri de la Dumnezeu, cinstitul cap a fost găsit a doua oară. A fost găsit într-o oală de lut, care servea pentru apă şi a fost adus şi pus de episcopul Uraniu în biserică, de unde a făcut nenumărate vindecări şi minuni. [...]